Meditația Mahamudra: cele 4 patru contemplații obișnuite ale meditației Shamatha asupra impermanenței

Practica meditației Mahamudra are două părți: practicile preliminare și practica reală.

Există două tipuri de preliminarii: contemplările ordinare și extraordinare.

Contemplările obișnuite sunt în esență cele patru contemplații care ne motivează să practicăm dharma.

1) Prima  contemplare preliminară comună este să ne amintim că am avut o naștere umană prețioasă. După ce am întâlnit dharma, suntem foarte norocoși.

Scopul contemplării este că ne inspiră să nu ne irosim viața umană, ci ne încurajează să cultivăm practica spirituală.

Introducere în practica Meditației Mahamudra

2) A doua contemplare preliminară este recunoașterea faptului că, deși suntem foarte norocoși să fim oameni și să avem acces la învățăturile spirituale, există multe condiții adverse care, în orice moment, pot duce la sfârșitul vieții noastre.

Deci, aceasta este o contemplare a impermanenței vieții umane. Acest lucru ne inspiră nu numai să exersăm, ci și să exersăm rapid.

3) În al treilea rând, există contemplarea rezultatelor acțiunilor, care ne inspiră să ne bazăm practica dharmei pe întreprinderea acțiunilor virtuoase și abandonarea acțiunilor nevirtuoase.

4) Al patrulea este contemplarea defectelor samsara, care ne amintește de scopul final al practicii dharma, este de a ne elibera pe noi înșine și pe ceilalți atât de cauzele, cât și de efectele samsarei.

Pentru a practica dharma, trebuie să avem entuziasm pentru dharma.

Aceste patru fundații obișnuite ne ajută să dezvoltăm această diligență.

Cea mai importantă contemplare este contemplarea impermanenței, care este inițial oarecum deprimantă.

Este ceva la care vrem să evităm gândirea, darămite să medităm.

Dar este extrem de util. După cum a spus Buddha, „contemplarea impermanenței oferă prima inspirație pentru a practica dharma”.

Recunoașterea impermanenței este ceea ce ne inspiră la început să apreciem și să ne bucurăm de dharma. După aceea, impermanența ne îndeamnă la sârguință.

Uneori suntem implicați în practică, este dificil pentru noi să ne aplicăm, dar contemplarea impermanenței ne ajută să depășim acest lucru.

Deci, contemplarea impermanenței, regulată sau ocazională, este întotdeauna utilă.

Cum meditați de fapt asupra impermanenței? Pur și simplu privești lumea din jurul tău.

Dacă te uiți la lucruri, locuri, oameni și activitățile lor, vezi că toate aceste lucruri sunt impermanente în sensul că aceste lucruri se schimbă constant.

Deci, recunoașterea impermanenței vine în esență din privirea la propria experiență a vieții și a lumii.

Așa cum a spus Milarepa, „cărțile mele sunt tot ceea ce apare și există. Nu am studiat niciodată ceea ce se găsește scris cu cerneală pe hârtie. ”

Dacă te uiți la viața ta și a celorlalți, vezi schimbările care apar tot timpul vieții și vei ajunge să recunoști impermanența, care te va inspira la diligență în practică.

Deci, mult mai important decât încercarea de meditație formală asupra impermanenței este să privești cu atenție în jurul tău..

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii