Cercetările din domeniul psihologiei au confirmat ceea ce știe fiecare meditator: meditația este bună pentru trup și suflet avand numeroase efecte benefice.
Știința este acum capabilă să întărească afirmațiile arătând modul în care meditația afectează fizic organul extraordinar de complex dintre urechile noastre. Dovezile științifice recente confirmă că meditația hrănește părțile creierului care contribuie la bunăstare.
În plus, se pare că o practică regulată de meditație poate ajuta la vindecarea continuumului minte-corp și poate priva părțile creierului legate de stres și anxietate de hrana lor.
Cum modifica meditatia creierul
1. Hipocampul stâng
Aceasta este zona din creier care ne ajută să învățăm. Instrumentele pe care le folosim pentru capacitatea cognitivă și memoria se găsesc aici, la fel ca și regulatorii emoționali asociați cu conștientizarea de sine și empatia .
Cercetările confirmă că, pe măsură ce grosimea corticală a hipocampului crește în volum prin meditație, densitatea materiei cenușii crește și toate aceste funcții importante sunt hrănite.
2. Amigdala
Există o altă zonă a creierului care este schimbată prin meditație: amigdala.
Dar nu devine mai mare; se micsoreaza.
Amigdala – acel colț deranjant al creierului care produce sentimente de anxietate, frică și stres general – este fizic mai mic în creierul meditatorilor experți.
Pentru ceilalți dintre noi, chiar și un curs intensiv de opt săptămâni de reducere a stresului bazată pe mindfulness duce la o scădere măsurabilă a dimensiunii amigdalei.
Cu cât este mai mica, cu atât este mai puțin apta să ne dicteze răspunsurile emoționale, în special cele din genul „luptă sau fugi”. Nu e de mirare că ne simțim atât de bine atunci când un regim zilnic de meditație este încorporat în viața noastră.
3. Cortexul cingular posterior
Cortexul cingular posterior este conectat cu gândurile rătăcitoare și cu relevanța de sine - adică cu gradul de subiectivitate și referire la sine atunci când procesează informații.
Se pare că cu cât cortexul cingular posterior este mai mare și mai puternic, cu atât mintea rătăcește mai puțin și cu atât sentimentul de sine poate fi mai realist.
Două dintre efectele de importanță vitală pe care meditația le are asupra minții sunt capacitatea de a rămâne în acord cu momentul prezent fără judecată, regret sau anticipare; și capacitatea de a observa senzațiile și emoțiile care apar în fluxul mental fără a ne identifica neapărat cu ele. Meditația pare să crească densitatea cortexului cingular posterior.
In conzluzie, practicile autentice de meditație hrănesc potențialul nostru înnăscut de fericire și conștientizare.