Un nou studiu realizat de oamenii de știință din SUA arată că creierul nostru, în decurs de 1 secundă, distinge între un rezultat cauzat de o eroare umană și un rezultat care este și el eronat, dar pentru care persoana nu este de vină.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că atunci când apare o eroare umană, creierul are nevoie de timp suplimentar pentru a organiza eroarea și a o comunica restului corpului pentru a evita repetarea acesteia.
Creierul poate determina foarte repede dacă un rezultat nedorit este cauzat de o greșeală sau de altceva. Dacă creierul realizează că cauza a fost o eroare, va lansa procese suplimentare pentru a evita erori ulterioare, ceea ce nu va face dacă rezultatul nu a fost cauzat de propriile sale acțiuni.
Cum a funcționat studiul: 76 de tineri au fost rugați să se uite la un grup de săgeți și să aleagă direcția corectă pe care o indica o anumită săgeată.
Aproape de fiecare dată când subiecții au răspuns (aproape întotdeauna corect, având în vedere simplitatea sarcinii), pe ecran a apărut un triunghi.
Dar din când în când, pe ecran apărea un alt simbol (ancoră, broască, elicopter etc.), conceput pentru a simula o eroare sau un rezultat neașteptat și, important, apărea chiar și atunci când subiectul răspundea corect și se aștepta să vadă un triunghi pe ecran.
Cercetătorii au măsurat la trei intervale de timp diferite (350, 1700 și 3000 de milisecunde) modul în care creierul a răspuns la situații cu un rezultat standard (triunghi) și un rezultat neașteptat (simbol diferit).
Ei au descoperit că creierul poate diferenția între cele două rezultate în aproximativ o secundă (1000 de milisecunde).
Și dacă eroarea umană este cauza rezultatului, creierul rămâne activ încă două până la trei secunde. Aceasta înseamnă că creierul recunoaște că a fost făcută o greșeală și, în esență, învață din ea.
Oamenii de știință au măsurat, de asemenea, undele cerebrale folosind o electroencefalograma (EEG) a scalpului și au observat o activitate neuronală persistentă, care a fost unică în cazurile în care a apărut o eroare umană.
S-a descoperit că, în timp ce atât erorile, cât și rezultatele corecte neașteptate de la început au dus la o activitate neuronală comparabilă, numai erorile au arătat o activitate cerebrală robustă și susținută la mai mult de o secundă după răspuns.
Cercetările lui Wessel arată că creierul face o distincție între eroare/fără eroare și transmite informații cu privire la oricare dintre rezultate către restul corpului.
